...ca mare lucru n-am mai facut si nici nu s-a mai intamplat. E posibil sa fi simtit primele miscari, dar huiduma cum sunt, nu-s prea sigura. Nici nu sunt foarte nerabdatoare deocamdata, este un alt lucru straniu, imi inchipui un fel de relatie ca a lui Münchhausen cu crocodilul intors pe dos. Sau ca-n Dreamcatcher, cu alienii aia care... eew, nevermind. Mi-a cam crescut pofta de mancare, si nu-i a buna, avand in vedere stilul in care iau in mod normal in greutate, daramite acum. Am inceput sa devin tot mai greoaie (nu stiu ce grasa eram eu pana acum, ca faceam tot felul de giumbuslucuri fara sa ma resimt), de abia ma intorc de pe o parte pe alta in pat, daramite sa ma mai si ridic din el (porcarie de paturi moderne si ingrozitor de joase, acum as avea nevoie de un pat din ala sasesc, de sa mi se balangane picioarele cand ma asez pe marginea lui. O sa gasim noi o solutie. Altfel, azi ne-am plimbat putin prin magazine de mobila sa ne uitam cam ce se da, dar sunt inca total nelamurita, si la ce faliti suntem deocamdata, copilul asta o sa doarma intr-un cos ca Moise. Dar o sa aiba camera cu termopane si usa noua, ceea ce nu-i de colo.
Din pacate am cam rarit-o cu plimbarile pe jos pana la scoala, folosesc doar drumul de intors si doar de 2 ori pe saptamane, in rest cu masina sau autobuzul, dupa episodul ala de acum 2 saptamani, cand am ramas fara aer langa hotelul Novotel, de a trebuit sa ma sprijin intr-un stalp cateva minute ca sa nu cad jos.
Foarte stranii reactii are corpul meu, nu-l mai recunosc deloc, deloc. Iar acum, colac peste pupaza, mi s-a umflat un deget, am facut o infectie destul de nasoala (si asta din cauza domnului, care tot face misto de mine ca-s prea ipohondra, deci cand mi-a intrat gogeamitea aschia in deget n-am mai zis nici pas, am dat cu spirt si am sperat sa-mi treaca). Acum, cu 3 saptamani mai tarziu, am facut panaritiu care trebuie operat (a se citi taiat buricul degetului si evacuat puroiul) si se pare ca n-am voie sa-mi faca anestezie, ci doar o racire a degetului cu nu stiu ce super spray. Oricum trebuie sa ma antrenez pentru dureri hardcore, deci yay for masochism.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu