Amestecate

Am trecut deja de 2 saptamani de cand stam la mama, e mai putin rau decat ma asteptam, asta pentru ca am inceput sa lasam toate cate un pic de la noi. Afara e o caldura sinistra, care in weekend m-a adus prematur acasa de la o plimbare pana la Letca. Mi se umflasera picioarele ca niste cozonaci in tavi inainte de Craciun, drept pentru care am mai avut o tentativa de AdP, pe care insa am reusit sa o controlez, de bine, de rau. Seara mi se dezumflasera picioarele la loc, dar a doua zi de dimineata mi-am scos preventiv verigheta si am pus-o bine, o sa mi-o pun inapoi dupa ce nasc, cand toate (cica) isi revin miraculos la situatia mai mult sau mai putin initiala.
Uite, chiar acum cand scriu, pitica face fitness la mine in burta. E foarte activa in ultima vreme, ieri am pus un CD cu Beatles de mi-a topait dup-aia 3 ore incontinuu. Nu stiu daca de nervi sau apreciere, o sa mai incerc azi cu Creedence :).
Altfel, e mult mai bine. Continui sa imi pastrez "silueta" (oscilez intre 4 si 5 kg luate in toate lunile de sarcina) si sper ca la sfarsitul celor noua luni sa nu fie mai mult de 7. Asta ar insemna ca ma intorc acasa cu minunata greutate de la care am plecat, si sper ca la sfarsitul anului sa mai scap de vreo 10 kg. Ceea ce e destul de posibil, avand in vedere schimbarile de lifestyle.
Intre timp ma gandesc tot mai mult la nastere, intr-un mod parca mai putin dramatic decat pana mai ieri (incep sa imi doresc sa nasc odata si sa ne vedem de viata noastra in continuare, asa cum o fi si cum s-o schimba).
Acasa la noi renovarea e in toi, totul pare sa mearga foarte bine, domnul se ocupa de toate, iar eu il iau la 3 pazeste daca mi se pare ca ceva nu-i coser. Pana acum ne-au instalat geamurile noi, iar zugravul si echipa lui au inceput reparatiile, ba chiar au zugravit pe ici pe colo.
Bineinteles ca ma lovesc parca tot mai mult de oameni care isi boteaza copiii Eva Maria, de parca ar fi singurul nume (sau combinatie) care exista pe aceasta planeta, si cum de nu s-au gandit pana acum la el...? Ciuly zice ca-i sindromul Golfulica, testat pe propria noastra piele: daca acum 5 ani nici nu stiam cum arata, imediat cum ni l-am luat am inceput sa-l vedem pe toate drumurile. Pe de alta parte, n-ar fi cam cretin sa zic "pe a noastra o cheama Eva" si sa mi se raspunda din cele 4 colturi "si pe-a mea", "si pe-a mea". Cu toate acestea, nu vad ce altceva i s-ar potrivi. Daca nimanui nu-i place Vera (de ce nu, n-am inteles), va trebui sa ne obisnuim cu ideea ca mai sunt si altii ca ai nostri. Ca doar eu n-oi fi fost singura Irina Maria (desi Ioana cred ca a fost singura Ioana Manuela :)).